Străin am fost şi m-aţi primit

Străin am fost şi m-aţi primit… (Mt 25,35)

Dragi confraţi Miniştri.      

În ultimele luni, aproape zilnic, ochii noştri văd imagini ale disperării, ale morţii şi ascultăm ştiri care ne redau necazurile bărbaţilor. Femeilor şi copiilor ce fug din ţările lor de origine, alungaţi de războaie, de sărăcie, purtând în suflet  speranţa unui viitor mai bun. Aceşti fraţi şi surori se aventurează în călătorii lungi şi periculoase, îndreptându-se mai ales către ţările Europei; întâmpină pericole, refuzuri, violenţă sau moarte. Am pierdut socoteala vieţilor acelora care o traversau pornind din Africa de Nord înghiţite de marea Mediterană. Aceste călătorii, organizate de persoane fără scrupule, care cer sume mari de bani, sunt făcute la bordul unor ambarcaţiuni vechi sau a unor şalupe nesigure, încărcate cu mult peste limitele unei normale siguranţe. Am văzut trupuri de adulţi şi de copii, lipsiţi de viaţă, plutind pe ape, bărbaţi şi femei rănindu-se încercând să treacă de barierele de sârmă ghimpată, lungi şiruri de fiinţe umane mergând pe străzile Europei în căutare de lucru, stabilitate şi pace. În interiorul acestui exod dramatic, multe persoane ţin aprinsă flacăra speranţei şi a solidarităţii. Guvernanţii multor ţări caută să programezi şi să organizeze o primire demnă acestor persoane.       

Papa Francisc a folosit des expresii foarte dure, care, sper, că au zguduit pe fiecare dintre noi, pentru a ne solicita o inimă primitoare şi solidară cu imigranţii şi refugiaţii. Cuvintele sale au stârnit uneori reacţii ostile, critice, înrădăcinate în egoism şi rasism. Însă păcatul cel mai mare în care putem să cădem este indiferenţa! Asemenea preotului şi levitului din parabola Bunului Samaritean: în faţa unui om rănit, au trecut mai departe. În aceste luni am meditat deseori capitolul 25 al Evangheliei după Matei, unde Isus vorbeşte despre Judecata de Apoi. În versetele de la 34 la 40, Isus vorbeşte despre o iubire concretă, întrupată, vorbeşte de persoane cărora li se dă de mâncare, de băut, sunt vizitate, mângâiate, primite: străin am fost şi m-aţi primit (Mt 25,35) Şi este important pentru viaţa noastră de credinţă să facem ca aceste cuvinte ale lui Isus să pătrundă în inimile noastre: Vă spun  adevărul: Tot ceea ce aţi făcut unuia singur dintre aceşti fraţi mai mici ai mei, mie mi-aţi făcut (Mt 25,40). Doresc să aduc mulţumiri. Miniştrilor şi tuturor fraţilor din Ordin, pentru fiecare dată când aţi concretizat cuvintele lui Isus prin fapte de milostenie şi solidaritate, fapte prin care noi, Fraţii Capucini, am scris şi continuăm să scriem minunate pagini spre slava lui Dumnezeu.    

Exodul popoarelor interpelează vocaţia noastră de minori, caritatea noastră, concreteţea noastră creativă, capabilă să genereze răspunsuri adecvate.    

Papa Francisc, la sfârşitul rugăciunii Angelus din ziua de 6 septembrie a.c, a spus: „În faţa tragediei a zecilor de mii de refugiaţi, care fug de moarte, de război, de foame, care sunt în căutarea unei speranţe de viaţă, Evanghelia ne cheamă, ne cere să fim aproapele celor mai mici şi a celor abandonaţi. Să le dăm acestora o speranţă concretă. Să nu le spunem doar: Curaj, răbdare!… Speranţa creştină este combativă, are  tenacitatea aceluia care merge spre o ţintă sigură. Fiecare parohie, fiecare comunitate religioasă, fiecare mănăstire, fiecare sanctuar din Europa să adăpostească o familie, începând cu dieceza mea din Roma.

Sunt convins că în multe fraternităţi, în parohiile încredinţate fraţilor noştri, sunt deja în act iniţiative care să răspundă acestui apel al Papei. Să ne simţim profund interpelaţi de această cerere şi împreună să încercăm să dăm un răspuns adecvat şi coordonat. Din acest motiv, am cerut fr. Benedict Ayodi, secretarul Oficiului pentru Justiţie, Pace şi Salvarea Creaţiei să convoace o întâlnire la care voi fi prezent şi eu. În mod concret, cer Miniştrilor provincial, Custozilor şi Delegaţilor din întreaga Europă să desemneze un reprezentant care, prin slujirea  pastorală, socială şi caritativă, să aducă o contribuţie valabilă la tema în discuţie.    

Sunt aşteptaţi cu căldură şi reprezentaţi din Eritreea, Turcia şi din Liban. Provinciilor italiene le cer să desemneze 4 reprezentanţi: Nord, Centru, Sud şi Sicilia.  Întâlnirea este programată la Frascati, din seara zilei de 15, până în ziua de 17 octombrie, la prânz. Fr. Benedict vă va trimite notele organizative ale acestei întâlniri.           

Vă cer să transmiteţi această scrisoare tuturor fraţilor din circumscripţia voastră.          

Vă mulţumesc anticipat pentru dăruirea şi colaborarea pe care o veţi depune pentru buna reuşită a acestei întâlniri.         

Cu sentimente fraterne în Domnul,
Roma, 15 septembrie 2015 

Fr. Mauro Jöhri,
Ministru general OFMCap 

Traducere din limba italiană de Fr. Petre-Marian Ianoş, OFMCap          

Lasa comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.