Părinte, când treceţi pe lângă moaştele lui, şoptiţi şi numele meu!…

Părinte, când treceţi pe lângă moaştele lui, şoptiţi şi numele meu!…

Felul în care lucrează Dumnezeu continuă să ne minuneze. Strigă şi astăzi, uimit, psalmistul: „ Mari şi minunate sunt lucrările Tale, Dumnezeule atotputernic!”. Ca o confirmare a acestei credinţe şi stupori specific umane, vreau să prezint cinstitorilor Fericitului Ieremia Valahul din dieceza de Iaşi şi din întreaga Românie două scrisori şi un e-mail sosite pe adresa Rectorului Sanctuarului „Fericitul Ieremia” din Oneşti tocmai din îndepărtata ţară a Filipinelor, scrisori şi e-mail menţionate şi în articolul publicat pe acest sit şi de p. Ubaldo Oliviero (cfr. www.ercis.ro – Ieremia traversează oceanele).

Dincolo de orice alte consideraţii, aceste texte ar trebui să ne îndemne la o analiză profundă cu privire la credinţa noastră şi la cinstirea pe care o acordăm noi, concetăţenii lui, Fericitului Ieremia, azi, când mai lipsesc doar 2 ani până la împlinirea a 30 de ani de la beatificarea sa. Dacă rugăciunile noastre şi suferinţa poporului român într-o perioadă de tristă amintire au condus la ridicarea acestuia la cinstea altarelor, cu atât mai mult astăzi, când nu mai suntem constrânşi să ne ţinem ascunsă credinţa, rândurile de mai jos ar trebui să ne fie pildă.

Tocmai de aceea reînnoiesc apelul postat pe acest sit (martie a.c.) de a nu ţine ascunse „sub obroc” aceste „mirabilia Dei” pe care Dumnezeu şi „Măicuţa noastră” le operează prin mijlocirea acestui concetăţean al nostru. Chiar dacă ne despart de el, din punct de vedere existenţial, cinci veacuri, vedem tot mai des că el ne este contemporan din punct de vedere al credinţei.

O primă scrisoare a fost primită de la Michael U. Henson, profesor la un colegiu agro-cultural din Filipine (prov. Magalang), care se ocupă şi de cateheza elevilor săi, întrucât: „ acesta este un Colegiu de stat, programa şcolară nu prevede lecţii de Instruire Religioasă, ceea ce mi se pare trist, atâta timp cât Pampanga este o provincie foarte catolică, aparţinând Arhidiecezei de San Fernando, Pampanga ”. Cererea acestui apostol în câmpul educaţional se referă tocmai la texte divulgative ale biografiei Fericitului nostru, dorindu-şi de asemenea şi o relicvă: „ Sunt interesat să aflu mai multe despre Fericitul Ieremia Valahul. Dacă este posibil, aş vrea să vă cer medalii, cărţi de rugăciuni, imagini, şi o relicvă a Fericitului Ieremia Valahul pe care am putea să o venerăm în parohia noastră şi la orele de catehism din şcoala noastră, mai ales împreună cu cei săraci, cei bolnavi şi cu cei în vârstă ”, promiţând că textele respective le va traduce personal atât în limba filipineză, cât şi în dialectul local, spre mai marea cinstire a lui Dumnezeu şi a Fericitului Ieremia, pe care l-au ales ca patron spiritual, ca să le un mijloc de creştere a „ credinţei noastre, al speranţei şi al iubirii de Dumnezeu, prin Fericitul Ieremia Valahul ”.

În urma răspunsului favorabil al Rectorului Sanctuarului, Pr. Ubaldo Oliviero, acesta a primit următorul e-mail, din care cităm:

„ Părinte, vă rog să vă rugaţi pentru mine şi să şoptiţi numele meu către Fericitul Ieremia când vă veţi afla lângă mormântul său. Spuneţi-i că îl iubesc pe Dumnezeu şi pe Maica sa, Maria, şi că doresc să fiu sub ocrotirea şi patronajul Fericitului Ieremia ca unul dintre fiii săi devotaţi”.

Vă asigur de rugăciunile mele şi de cele ale elevilor noştri pentru dumneavoastră şi pentru întreaga comunitate din România ”.

*

Tot din Filipine a ajuns şi o altă rugăminte de a beneficia de mijlocirea confratelui şi concetăţeanului nostru, de data aceasta din partea unui unor terţiari, aparţinând „Carmelitanilor laici – Porvincia Sf. Iosif, Bulacan, care construiesc o Casă de formare şi doresc ca în capela acesteia să aibă şi moaştele confratelui nostru.

Acestea au fost deja trimise de către pr. Ubaldo, nouă revenindu-ne sarcina de a ne uni în rugăciune cu aceşti cinstitori ai Fericitului Ieremia de peste mări şi ţări.

*

Poate că spiritul de credinţă şi dăruirea acestor credincioşi din Filipine ne va fi de îndemn şi pentru noi, cei care avem în mijlocul nostru moaştele acestui fiu al poporului român.

(N.B! Textele în cursiv au fost traduse din limba engleză de fr. Daniel-Cosmin Constantin, O.F.M. Cap .)

Fr. Petre-Marian Ianoş, O.F.M. Cap.

Lasa comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.