Joia Sfântă: Celebrarea Cinei Domnului

“V-am dat exemplu, ca şi voi să faceţi la fel”

Este Joia Sfântă. Isus petrece ultimele ceasuri ale vieţii sale alături de ucenicii săi. Învăţătorul manifestă o iubire foarte mare faţă de aceştia, oferindu-le sfaturi. În timpul cinei de pe urmă Isus a arătat iubirea sa faţă de ucenici şi i-a conferit validitate veşnică prin instituirea sfintei Euharistii.

S-a dăruit pe sine însuşi: Trupul şi Sângele său, sub chipul pâinii şi al vinului, pentru ca ele să devină hrană spirituală pentru noi şi să ne sfinţească trupul şi sufletul.

Totodată, Isus şi-a exprimat iubirea prin durerea care îl încerca în momentul în care a anunţat trădarea lui Iuda şi slăbiciunea apostolilor. A făcut să se întrevadă iubirea sa spălând picioarele ucenicilor şi permiţându-i lui Ioan să îşi plece capul pe pieptul său. 

În timpul activităţii sale publice Isus, nu o dată i-a învăţat pe ucenici că nu trebuie să caute locurile cele dintâi, ci să aspire, mai degrabă, la umilinţa inimii. De fapt, în Biserica lui Cristos, cei care sunt chemaţi să conducă trebuie să fie în slujba celorlalţi. Cu toate acestea, ucenicii tot se gândeau cine este cel mai mare dintre ei. Astfel, la ultima cină, trecând dincolo de cuvinte, Isus le oferă exemplul său, spălându-le picioarele.

Această cină se repetă de-a lungul secolelor. De fapt, Isus i-a investit pe apostoli şi pe succesorii lor cu puterea de a-i “face aceasta în amintirea sa”, la sfânta Liturghie. Cristos se jertfeşte la sfânta Liturghie. Noi, cei care participăm la sfânta Jertfă, suntem asemenea apostolilor în timpul cinei: sfinţi şi păcătoşi, fideli şi trădători, martiri şi renegători.

Să îndreptăm privirea spre noi înşine! Cine suntem? Care este atitudinea noastră faţă de Isus? Să îl rugăm pe Domnul să ne învrednicească măcar de atitudinea lui Petru care, deşi l-a trădat, a ştiut să urmeze calea căinţei. Aceasta nu ne împiedică, totuşi, să aspirăm la fidelitatea apostolului preaiubit, Ioan, care a avut posibilitatea să-şi plece capul pe pieptul lui Isus, să îi audă bătăile accelerate ale inimii pline de iubire, acea iubire care l-a împins pe Isus la acest gest de slujire, şi pe care îl cere şi de la noi: “V-am dat exemplu, ca şi voi să faceţi la fel!” 

Ştergarul  

de Costache Ioanid    

La Cina cea de Paşte, în camera de sus,
Înconjurat de-apostoli, S-a aşezat Iisus.
Se revărsă din sfeşnic o galbenă lumină
pe pâinile calde, pe mielul fără vină…
Era plăcut prilejul şi toate pregătite.
Dar, vai, uitase gazda o slugă a trimite,
un rob sau o copilă, ca, dup-a vremii lege,
cureaua de pe glezne pe rând să le-o dezlege,
să le aline talpa de colbul de pe drum.       

Şi-acum cei doisprezece, sfielnici oarecum,
se întrebau în cuget: Cum vor şedea la rugă?
Sau cine îşi va pune ştergarul cel de slugă?
O, dar iată-i cum se-ncruntă, privind cu tulburare
când vasele cu apă, când praful pe picioare.
Şi Duhul îi întreabă, cu şoapta Lui uşoară:
– N-ai vrea să-ţi pui tu, Petre, ştergarul astă seară?
– Chiar eu?… Nu şade bine. – Eu doar sunt mai bătrân.
– Dar tu? Tu cel mai tânăr? – Eu stau lângă Stăpân…
– Dar tu? întreabă Duhul acuma pe Andrei.
– Chiar eu?… Sunt cel din urmă la Domnul între ei?
– Dar tu cel ce ţii punga? – Eu am făcut de-ajuns.
Am cumpărat merinde. Şi mielul l-am străpuns…
– Tu, Toma, nu vrei oare să fii tu cel ce spală?
– Sunt trist. Se luptă-n mine o umbră de-ndoială…
– Dar tu, Matei? Tu, Filip? Dar tu, Tadeu? Dar tu…?
Şi-n fiecare cuget răspunsul a fost: Nu.     

Atunci, lăsându-Şi brâul şi haina-ntr-un ungher,
S-a ridicat Stăpânul cel coborât din cer
Şi-a-nfăşurat ştergarul, S-a aplecat uşor
Să-şi spele ucenicii, ca rob al tuturor!
De-atunci pe apa vremii, atâţia ani s-au dus.
Şi-acum a câta oară? – Se-aşează iar Iisus
Prin Duhul Sfânt să-ntrebe pe cei ce-L înconjoară:
– N-ai vrea să-ţi pui tu, Gheorghe, ştergarul astă seară?…
Tu, soră Mărioara? Tu, Radu? Tu, Mihai?…
Frumos va fi odată acolo sus în Rai!       

Dar azi sunt mii de-amaruri. Necazul greu se curmă.
Nu vrei, în lumea asta, să fii tu cel din urmă?
E bun un vas de cinste, dar trebuie şi-un ciob!
Nu vrei să fii tu, frate, al fraţilor tăi rob?
Sunt răni neîngrijite, sunt mucuri ce se sting,
Batiste-n care lacrimi în taină se preling,
Sunt văduve bolnave, bătrâni fără putere,
Sunt oameni singuratici, lipsiţi de mângâiere,
Sunt prunci rămaşi acasă, cu-o mamă în spital,
Sunt suferinzi ce-aşteaptă al Cerului semnal.
Se cere osteneală si jertfă uneori.
Şi nopţi de priveghere şi iarăşi muncă-n zori.
Nu mânui Cuvântul, când harul nu ţi-e dat,
Cât mătura şi acul şi rufa de spălat,
Cât cratiţa, toporul şi roata la fântână,
Ciocanu-n tabla casei şi-n gard la vreo bătrână.
Să stai de veghe noaptea la câte-un căpătâi,
Să-ntorci cu greu bolnavul, să rabzi şi să mângâi;
Să-l scoţi apoi la soare şi să-i alini amarul.

Nu vrei cu Mine, frate, să-ţi înfăşori ştergarul?
– Chiar eu?… Nu şade bine. Eu doar sunt mai bătrân.
– Chiar eu?… Eu sunt prea tânăr. Eu stau lângă Stăpân…
– Chiar eu?… Eu nu am vreme. Eu am făcut de-ajuns.
– Chiar eu? – Chiar eu? Se-aude acelaşi trist răspuns.
Atunci, lăsând să-I cadă cununa Lui şi haina,
Iubirea fără margini trăindu-şi iarăşi taina,
Încet – a câta oară? – S-a ridicat Iisus
Şi, plin de-atâtea gânduri, ştergarul iar şi-a pus.
Aşa cum o mlădiţă se-apleacă lângă trunchi,
Stăpânul omenirii Se-apleacă în genunchi.
La jugul fără slavă Iisus din nou Se-njugă!
El, Împăratul Vieţii, din nou e rob şi slugă!
Veniţi, leproşi ai lumii, murdari de-ai ei ţărână!
Iisus vă spală astăzi cu propria Sa mână!
Veniţi, voi ce-n păcate nădejdea vi se frânge!
Iisus vă spală astăzi cu propriul Său sânge!…      

Voi, fraţi, goniţi mândria, visările şi somnul!
Luaţi cu drag ştergarul alăturea de Domnul!
Şi nu uitaţi pe cale, orice lucrare-i bună,
Dar cine ia ştergarul, acela ia cunună!

Fr. Daniel Cosmin Constantin, O.F.M. Cap.

Album foto: Cina Domnului în Parohia “Preasfânta Inimă a lui Isus” din Slobozia

Album foto: Cina Domnului în Parohia “Adormirea Maicii Domnului” din Nehoiu

Album foto: Cina Domnului în Parohia “Isus Bunul Păstor” din Roman

Lasa comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.