Icoana Fericitului Ieremia

Icoana Fericitului Ieremia

Dacă privim chipul primăverii, descoperim că luna mai este cea mai frumoasă lună a anului. Dacă privim firmamentul sfinților și ne oprim un moment să contemplăm chipul Fericitului Ieremia, descoperim roadele bogăției spirituale „ce iradiază din toată ființa sa”.

Să ne oprim puțin asupra chipului-simbol din această icoană, încercând să pătrundem, dincolo de realitatea artistică, în adevărul credinței iradiat de persoana Fericitului Ieremia.

  1. Ceea ce ne atrage atenția, în primul rând, este expresia profundă a ochilor săi negri care te fac să te oprești pe loc pentru a reflecta sau pentru a medita și a trăi bucuria credinței.
  2. Figura sa, înaltă și aproape slabă, a devenit populară nu pentru ceea ce se poate vedea sau auzi spunându-se despre el, ci pentru că toată viața sa este o continuă iradiere de bunătate generoasă, blândețe și dăruire de sine până la eroism.
  3. Fața este palidă, slăbită, pomeții obrajilor trași, purtând semnul rugăciunilor adânci însoțite de severitatea posturilor creștine care sunt adevărate momente de meditație umană și religioasă. Sunt vizibile semnele nopților nedormite, ale penitentelor severe, ale vieții ascetice.
  4. Brațele sale deschise, întinse spre cer, par să primească în toată flinta sa pe Sfânta Fecioară Maria cu Fiul ei, arătându-ne astfel drumul mântuirii, iar mâna întinsă spre inimă vrea să ne indice izvorul iubirii.
  5. Buzele îi tremură inefabil într-un avânt necontenit, demonstrând în ce punct luminos a ajuns sufletul său plin de iubire și bucurie, căci: „buzele nu par nici închise nici întru totul deschise, de parcă ar gusta și ar linge un nectar cu sapoare cerească”.
  6. Concludem cu frumoasele cuvinte pe care Papa loan al XXIII-lea le-a rostit în 1959, când a declarat eroicitatea virtuților lui Ieremia Valahul: „Pe fruntea cu părul rărit la tâmple a fratelui Ieremia și în ochii săi limpezi se întrezărește reflexul câmpiilor nesfârșite ale patriei sale, România, la care el se gândește cu o fiască duioșie”.

Icoana pe care o vedem, prezentă în bisericile și în casele nostre, este rezultatul unor studii atente făcute între anii 1970-1975 de către italianul Missori, cel care a pictat această icoană. EI, la rugămintea lui P. Mariano Parente, Ministrul Provincial al Fratilor Capucini de Napoli, reanalizând toate imaginile tipărite anterior și făcând un studiu somatic și ambiental al poporului român, ajunge la concluzia că în secolele precedente au fost alterate caracteristicile fizionomice ale Fericitului Ieremia, fapt datorat în mare parte aspectelor mistice și spirituale ale sale. Așadar, în icoana de fată, autorul încearcă să reproducă, în esență, adevăratul chip al Fericitului Ieremia.

Această icoană este originală. Ea a fost adusă de la Napoli, prin grija lui P. Ubaldo Oliviero, și va rămâne în cripta acestui sanctuar, alături de moaștele Fericitului Ieremia.

Onești, 8 mai 2005

Fr. Ubaldo Oliviero
Responsabil cu lucrările la Sanctuar

NB – Amintim ca moaștele Fericitului Ieremia au fost aduse în România tot de la P. Ubaldo Oliviero și așezate în Sanctuarul din Onești la 31/5/2008.

 

Lasa comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.