„Familia … visul lui Dumnezeu”
Proiect de evanghelizare pentru familii
Iubiți credincioși, iubite familii, dorim să continuăm proiectul de evanghelizare “Scrisoare de iubire”. Tema acestui an este „Drumul familiei spre Biserică”. Ne propunem, invitându-vă și pe dumneavoastră, să inițiem o rugăciune continuă pentru familii, după invitația lui Isus: „Rugați-vă neîncetat”. (Lc. 18,1-8)
Programul spiritual de anul acesta cuprinde cele cinci mistere de bucurie care vor fi recitate personal sau împreună cu familia, pe parcursul acestui an, într-o zi și la o oră din săptămână aleasă de dumneavoastră (de exemplu: joi ora 7 30 -8 00 ). Acest program nu comportă un angajament sau un vot lui Dumnezeu, este menit pentru a crea comuniune, cerând din partea noastră puțin sacrificiu în a fi fideli zilei și orei alese.
Am ales misterele de bucurie tocmai pentru că ele ne prezintă viața Familiei din Nazaret, cu bucuriile și dificultățile ei.
Mai jos sunt link-uri către fișierele acestui proiect în format Pdf și Word:
Pentru mai multe informații:
- Lucian Iosif Dumea 0767570626
- Marian Mihai Hușanu 0767546817
Familia… visul lui Dumnezeu!
Tu ești fiul meu, Eu astăzi te-am născut. Eu voi fi Tată tău, iar tu vei fi fiul meu. Sion a spus; Dumnezeu m-a abandonat, Dumnezeu a uitat de mine. Poate uita oare o mamă de copilul său? Chiar dacă ar fi o femeie care ar uita de fiul ei, Eu nu te voi abandona niciodată, căci Eu te-am scris pe palmele mele.
Adu-ți aminte că la început eu am creat cerul și pământul, toate doar prin Cuvântul, iar Duhul meu plutea peste ape. În prima zi am spus și s-a făcut lumină, apoi am creat cerul, pământul și marea. Apoi am spus pământului să dea roade cât mai diverse; ierburi pline de semințe și copaci care să dea fructe de tot soiul, fiecare după felul lui. Apoi am creat stelele, luna și soarele care să distingă ziua și noaptea și să le fie spre lumină. Apoi am poruncit ca apele să fie pline de viețuitoare, iar păsările să zboare pe sub firmament, fiecare după specia lor. Apoi am spus pământului să producă animale de tot soiul. Apoi le-am binecuvântat: fiți rodnice, înmulțiți-vă și umpleți apele mării și pământul. Și toate erau bune. Apoi, Eu am avut ideea: „ să facem omul după chipul și asemănarea noastră”, și am pus în voi tot ce era în noi; iubire, credință și speranță, dreptate, pace și adevăr, astfel, ați devenit scântee. Și a fost lucrul cel mai bun, și este și va fi cel mai frumos; a fost un vis ce a luat ființă-n ei, cei doi, Adam și Eva. Am pus în ei natura mea de Tată și de Mamă. Apoi i-am binecuvântat cu binecuvântare specială: fiți rodnici, înmulțiți-vă, umpleți pământul și supuneți-l. Fiți stăpâni peste peștii mării, peste păsările cerului și peste orice viețuitoare ce mișcă pe pământ, toate acestea să fie pentru hrana voastră. Toate acestea le-am făcut pentru voi, pentru că vă iubesc. V-am dat în stăpânire totul, pentru că Eu, care sunt Creator, Eu, cred în voi și pentru aceasta v-am făcut administratori în locul Meu.
S-a întâmplat, că v-ați întors privirea către creatură și v-ați lăsat ademeni?i. Eu am continuat ca să vă caut, să vă vorbesc, dar voi privind unul la altul v-ați rușinat și v-ați ascuns. Iar frica a luat locul iubirii. Ce-i drept ați încetat să mai vedeți cu ochii mei, prin ochii mei și asta v-a condus să credeți că sunteți doar din lut.
Astfel ei au ales, iar asta m-a umplut de suferință, căci totul pentru ei s-a transformat în chin și în durere. Nimic nu a mai fost la fel în mintea lor, în ochii lor. Păcatul lor s-a împânzit îndată, peste pământ și peste ape. M-am folosit mereu în tot acest răstimp de visul meu, familia, pentru a reda și a exprima iubirea ce-o aveam în suflet pentru Sion și pentru om. M-am prezentat ca mire, ce-i plin de acea ardoare, ce nu-i dă pace nici în somn, pentru mireasa lui. M-am prezentat ca Tată și ca Mamă ce nu cunoaște altceva decât iubirea și răbdarea.
Dar într-o zi eu am decis să mă cobor la voi, prin fiul meu. Și ca să fac aceasta, m-am folosit de ce aveam mai scump, de visul meu, familia. Pe fiul meu, l-am dăruit unei familii, ca să trăiesc prin El, pe pielea mea, ce-i mai sublim în Cer și pe pământ; să ai o mamă și un tată, care să te primească ca pe-un dar. A trebuit să-nvăț prin El tot ce e de făcut în casă. S-ascult de Iosif și Maria. Să merg la Sinagogă și la Școală. Să simt pe pielea mea durerea ne-nțelegerii dintre părinți și fii, cea care-i naturală. Să cresc, în trup și-n minte. Să simt în trupul meu, rebeliunea ce-o simt adolescenții. Să mă cunosc, să mă accept, să mă iubesc.
Ajuns la vârsta tinereții, m-am revelat și-am ajutat pe tinerii din Cana Galileei. I-am binecuvântat și i-am asigurat că ce-au înfăptuit e vis Divin.
Am poposit adesea în familii; la Petru, la Lazăr, la farisei, la vameși, la păgâni. Le-am spus și v-o repet și vouă… Eu sunt un Tată, o Mamă, ce caută, ce-aleargă, ce nu are astâmpăr când așteaptă, pe fiul său.
Ultimul gest ce l-am făcut, ce-l fac și îl voi face-n viitor, a fost un gest sublim de dragoste ce doar un Tată sau o Mamă, l-ar face pentru fiul său. Eu am luat asupra mea păcatul tău, greșeala ta… și te-am iertat. Mâinile mele au rămas mereu deschise să te îmbrățișez, căci eu sunt Tată, iar tu ești fiul meu.
