Din înțelepciunea unui sfânt…

Din înțelepciunea unui sfânt

– gânduri spirituale ale Fericitului Ieremia Valahul –

Culese (din mărturii de epocă) de Pr. Ubaldo Oliviero, O.F.M. Cap, Rectorul Sanctuarului „Fericitul Ieremia Valahul” din Onești.

Îți mulțumesc, Doamne, pentru că întotdeauna am slujit și niciodată nu am fost slujit, pentru că întotdeauna am fost un supus și pentru că niciodată nu am poruncit altora…

Să ne punem speranța în Sângele lui Cristos vărsat pentru noi și în Preasfânta Fecioară Maria, care este măicuța noastră…

Te vei mântui dacă vei pune în practică trei lucruri: curăția conștiinței; umilința și iubirea față de aproapele; să-l ai pe Dumnezeu ca Tată, pe sf. Fecioară ca Mamă, iar pe îngeri și sfinți ca frați și mijlocitori…

Să-l iubim pe acest mare Dumnezeu, căci merită să fie iubit; să nu-l insultăm, căci este atât de bun și binevoitor cu noi și a făcut lucruri mari pentru noi…

Fiul meu, nu pierde timpul cu vorbe deșarte, du-ți la împlinire cu vrednicie munca ta, pentru că doar astfel îl vei putea iubi cu adevărat, slujindu-i,  pe Dumnezeu; iar atunci când îți mai rămâne timp, reculege-te și roagă-te, ca astfel să împlinești în tine slujirea Martei și a Mariei…

Acolo unde este pace, este Dumnezeu, iar unde nu este pace, este diavolul; unde este Dumnezeu, acolo este tot binele, unde este diavolul, este tot răul…

Zgârcenia este izvorul tuturor lipsurilor…

Dragostea față de aproapele este mai presus decât extazul; aceia față de care Dumnezeu se milostivește și le dăruiește acest har al extazului, rămân obligați față de Dumnezeu; însă dacă cineva care se ostenește în iubirea față de frații săi din dragoste de Dumnezeu, este însuși Dumnezeu care rămâne dator față de el…

O, măreție a lui Dumnezeu! Cum să nu rămânem uimiți atunci când admirăm acest spectacol minunat pe care ni-l oferă cerul, cu mult mai mare și profund decât îl putem înțelege și pătrunde cu o simplă privire. Mie îmi ajunge!  Îți spun că noi am putea vedea același cer unde locuiește Dumnezeu împreună cu cei aleși, dacă nu ar fi tocmai limpezimea lui să ni-l ascundă. Domnul însuși a decis aceasta, tocmai pentru a ne dori tot mai mult să-l vedem în paradis…

Nu am o chilie a mea pentru că nu am cu ce să plătesc chiria…

Atunci când se construiește ceva fără să fie cu adevărat necesar, se construiește pentru a plăti suferințele viitoare din purgator…

Îți spăl eu hainele, am mai multe de spălat, astfel nu se consumă atâtea lemne de foc…

Fără umilință, curăție sufletească și puritate trupească, nu se poate ajunge în paradis…

Curăția inimii îi place lui Dumnezeu…

Dumnezeu este drept și milostiv, iar Maica lui Dumnezeu este plină de milostivire și este Măicuța noastră…

Aș vrea să zbor ca păsările, liber și ușor, spre cer…

Pentru a ajunge aici, am practicat toate meseriile: am lucrat ca zilier în construcții, am săpat pământul, am îngrijit animalele, am slujit unui medic și unui farmacist; doar două meserii nu am practicat: aceea de paj și aceea de zbir…

Suferinței nu trebuie niciodată să i se spună: nu pot…

Mi-aș da și lumina ochilor pentru săraci, pentru că săracii se roagă cu simplitate și umilință, iar rugăciunile lor sunt bine primite de Măicuța lui Dumnezeu; ea așteaptă și primește cu multă bunăvoință rugăciunile celor săraci…

Secretul, puterea rugăciunii „Tatăl nostru” constă în a revărsa, cu încredere filială, propria inimă în inima Tatălui…

Ce păcat că nu cunoaștem îndeajuns toate subtilitățile iubirii infinte a Tatălui…

Dumnezeule, dragostea inimilor noastre: te iubesc din toată inima, doar din dragoste față de dragostea Ta și pentru Tine însuți, deoarece ești demn să fii iubit…

De data aceasta nu mai scap, însăși Maica Domnului mi-a dezvăluit-o; știu că este un pas dificil, însă eu mi-am pus încrederea în Măicuța noastră…

Nu mai am nevoie de nimic, dragostea frățească este mai mult decât îndestulătoare, medicamentele sunt îndeajuns, însă nu mai folosesc la nimic, deoarece voi muri și voi merge să-i întâlnesc pe prietenii mei…

Acum voi merge să-i întâlnesc pe șchiopii și ologii mei…

Acum trebuie să te las, nu vom mai fi împreună, căci trebuie să merg în altă țară…

 Fr. Petre-Marian Ianoș, O.F.M. Cap. (trad.)

Lasa comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.